Sfecla roșie este una dintre numeroasele soiuri cultivate de Beta vulgaris cultivate pentru rădăcinile și frunzele lor comestibile.

Sfecla roșie partea roșie a plantei de sfeclă a fost consumată încă din vremurile Romei antice – și pe bună dreptate.

Leguma rădăcină preistorică provine de pe coastele Africii de Nord, Europa și Asia.

Pe lângă faptul că aduce un strop de culoare în farfurie, sfecla este foarte hrănitoare și plină de vitamine esențiale, minerale și compuși din plante, dintre care multe au proprietăți medicinale.

Sfecla roșie are unrmatoarele beneficii:

Sfecla este plină de vitamine și minerale de care corpul nostru are nevoie, dar are un conținut scăzut de calorii și grăsimi (sursa[1]). Ea este , de asemenea, o sursă bună de câțiva nutrienți cheie, inclusiv acid folic-, o vitamină care joacă un rol cheie în creștere, dezvoltare și sănătatea inimii,  mangan -care este implicat în formarea oaselor, metabolismul nutrienților, funcția creierului și multe altele și cupru- un mineral important necesar pentru producerea de energie și sinteza anumitor neurotransmițători.

  • Sfecla conține o concentrație mare de nitrați, care pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale. Acest lucru poate duce la un risc redus de boli de inimă și accident vascular cerebral (sursa[2],[3],[4],[5],[6],[7],[8]).
  • Consumul de sfeclă poate îmbunătăți performanța atletică prin îmbunătățirea consumului de oxigen și a rezistenței (sursa[9],[10],[11],[12],[13]).
  • Sfecla poate avea o serie de efecte antiinflamatorii. Ea conține pigmenți numiți betalaine, care posedă o serie de proprietăți antiinflamatorii
  • Acest lucru ar putea aduce beneficii mai multor aspecte ale sănătății, deoarece inflamația cronică a fost asociată cu afecțiuni precum obezitatea, bolile de inimă, bolile hepatice și cancerul (sursa[14],[15],[16],[17],[18]).
  • Sfecla este o sursă bună de fibre, care vă aduce beneficii sănătății digestive și reduce riscul apariției mai multor afecțiuni cronice de sănătate. În plus, fibrele au fost asociate cu un risc redus de boli cronice, inclusiv cancer de colon, boli de inimă și diabet de tip 2 (sursa[19],[20],[21],[22],[23]).
  • Sfecla conține nitrați, care pot crește fluxul de sânge către creier și pot îmbunătăți funcția cognitive (sursa[24],[25],[26]).
  • Sfecla roșie conține mai mulți compuși cu proprietăți de combatere a cancerului, inclusiv betaină, acid ferulic, rutina, kaempferol și acid cafeic (sursa[27],[28],[29],[30],[31],[32],[33]).

Sfecla este bogată în apă, moderată în fibre și proteine ​​și săracă în calorii. Toate aceste proprietăți ne pot echilibra aportul de energie și ne pot îmbunătăți calitatea dietei (sursa[34],[35],[36],[37]).

Sfecla roșie este o legumă delicioasă și versatilă, care este ușor de adăugat în dieta noastra.

Sfecla rosie poate reduce hipertensiunea arterial

  • Sfecla rosie mentine un ficat sanatos
  • S-a descoperit că consumul regulat de suc de sfeclă sau adăugarea acestora în dieta noatră crește cantitatea de anumite enzime hepatice detoxifiante.
  • Acestea ajută la protejarea organului și îi permit să funcționeze mai eficient.

Dezavantajele și efectele secundare ale sfeclei asupra sănătății

Când este consumata cu măsură sau ca tratament medical, sfecla este sigură. Acestea fiind spuse, excesul de a fi dăunător, consumul prea mare de sfeclă ar putea avea următoarele consecințe.

Boală de rinichi

Consumul excesiv de sfeclă poate reduce nivelul absorbției calciului, ceea ce poate crește formarea pietrelor la rinichi. În plus, sfecla conține oxalat, iar persoanele cu probleme renale nu ar trebui să o consume. Acestea sunt aspectele care fac din sfecla un factor de risc pentru o bună sănătate a rinichilor.

Exces de pigmentare

Potrivit Asociației Dietetice Britanice, sfecla conține flavonoide, cum ar fi antocianina, care este responsabilă pentru excesul de pigmentare.

Sursa de informare de detaliată:

  1. https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/food-details/169146/nutrients
  2. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31553287/
  3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25294299/
  4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6316347/
  5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27278926/
  6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24992304/
  7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34478339/
  8. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4288952/
  9. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28007968/
  10. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5295087/
  11. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23846159/
  12. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26457670/
  13. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32936597/
  14. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27278926/
  15. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4221885/
  16. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25662031/
  17. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493173/
  18. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27278926/
  19. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7146107/
  20. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6041804/
  21. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24876314/
  22. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29276461/
  23. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24389767/
  24. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4425174/
  25. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5861951/
  26. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24858657/
  27. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6515411/
  28. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34132433/
  29. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26463240/
  30. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27565811/
  31. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29606601/
  32. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5069558/
  33. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26897124/
  34. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29151813/
  35. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6768815/
  36. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559033/
  37. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7071223/