Salvie (Salvia officinalis L) este o plantă din familia Labiatae/Lamiaceae. Este originar din Orientul Mijlociu și zonele mediteraneene, dar astăzi a fost naturalizat în întreaga lume.

În medicina populară, salvia a fost utilizat pentru tratamentul diferitelor tipuri de tulburări, inclusiv convulsii, ulcere, gută, reumatism, inflamație, amețeli, tremor, paralizie, diaree și hiperglicemie.

În ultimii ani, această plantă a făcut obiectul unor studii intensive pentru a-și documenta utilizarea tradițională și pentru a găsi noi efecte biologice.

Aceste studii au relevat o gamă largă de activități farmacologice pentru salvie. Prezenta revizuire evidențiază informațiile actualizate cu privire la constatările farmacologice care au fost raportate frecvent pentru  salvie . Aceste constatări includ efecte anticancerigene, antiinflamatorii, antinociceptive, antioxidante, antimicrobiene, antimutagene, antidemență, hipoglicemiante și hipolipidemiante.

Principalele substanțe fitochimice din flori, frunze și tulpina de  Salvia officinalis sunt bine identificate. O gamă largă de constituenți includ alcaloizi, carbohidrați, acizi grași, derivați glicozidici (de exemplu, glicozide cardiace, glicozide flavonoide, saponine), compuși fenolici (de exemplu, cumarine, flavonoide, taninuri), poli acetilene, steroizi, terpene (eterpenoide, … monoterpenoide, diterpenoide, triterpenoide, sesquiterpenoide) și ceară se găsesc în Salvia officinalis.

Salvia conține o doză sănătoasă de vitamine și minerale ca: Vitamina K, Fier, Vitamina B6, Calciu, Mangan. De asemenea, salvie conține cantități mici de magneziu, zinc, cupru și vitaminele A, C și E.

În plus, acest condiment aromat conține acid cafeic, acid clorogenic, acid rosmarinic, acid elagic și rutina – toate acestea joacă un rol în efectele sale benefice asupra sănătății (3 Sursă de încredere).

Sursa de informare detaliată:

  1. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26668706/
  2. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23646301/
  3. https://www.dentalhypotheses.com/article.asp?issn=2155-8213;year=2015;volume=6;issue=1;spage=27;epage=30;aulast=Narayanan
  4. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11809447/
  5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29034191/
  6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29110743/
  7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19865527
  8. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20696231/
  9. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22471957/
  10. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16923227/
  11. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29333341/
  12. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23670626/
  13. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29403626/
  14. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21630133/
  15. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28489058/
  16. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28301805/
  17. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12605619/
  18. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15639154/
  19. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21894557/
  20. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22788364/
  21. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26661587/
  22. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26547581/
  23. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23870948/
  24. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27930987/
  25. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24312877/
  26. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23291326/
  27. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10839216/
  28. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17970073/
  29. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21506190/
  30. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24050577/
  31. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25340127/
  32. https://www.banglajol.info/index.php/BJP/article/view/9156
  33. https://www.ccsenet.org/journal/index.php/ijb/article/view/10913
  34. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28445289/
  35. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27466023/